Misterul universurilor paralele si a disparitiilor stranii

Zilele acestea,in timp ce ma documentam cu privire la acest subiect,am fost surprins sa vad ca putini sunt cei care admit teoria existentei universurilor paralele, desi se fac studii si cercetari in acest sens.In pofida scepticismului unora,in domeniul stiintific se vorbeste deschis despre anumite anomalii,cum ar fi aparitia sau disparitia anumitor persoane din  si  in alte universuri paralele.

Am gasit cateva cazuri extrem de ciudate si misterioase,iar unul dintre aceste cazuri este cel care s-a intamplat in anul 1990 intr-un aeroport din Tokyo(Japonia).
Un barbat a ajuns pe aeroportul din Tokyo, având asupra sa un paşaport dintr-o ţară neexistentă! Omul şi-a exprimat furia şi şocul atunci când oficialii japonezi vamali l-au reţinut. Deşi oficialii au verificat cu atenţie toate datele, se pare că acel paşaport a fost emis de o ţară care nu exista. Nicio înregistrare nu arăta că statul respectiv ar exista cumva.
Deşi mai există aşa-zisele paşapoarte de camuflaj (eliberate de ţări neexistente), nu era şi cazul acestuia, paşaportul fiind real şi având pe el toate ştampilele oficiale pe diverse pagini, inclusiv ştampile ale funcţionarilor vamali japonezi de la vizitele anterioare.

Omul, care se pare că a călătorit în multe locuri, a declarat că ţara sa se afla în Europa şi că există de aproape 1.000 de ani. Bărbatul deţinea la el valută din mai multe ţări europene, un permis internaţional de conducere auto şi vorbea mai multe limbi străine. Indignat, în cele din urmă, el ceru o întâlnire cu autorităţile guvernamentale superioare. Era convins că era victima unei farse puse pe seama lui.
După ce l-au reţinut pentru aproape 14 ore într-o cameră mică de securitate de la terminalul aeroportului, unor oficiali de la vamă li s-a făcut milă de el şi l-au transportat într-un hotel. Ei i-au spus vizitatorului misterios să aştepte acolo până când se va decide ce se va face în problema sa.
Deşi cei doi ofiţeri de la imigrare, care se aflau în faţa uşii, aveau instrucţiuni clare de a nu permite omului misterios să-şi părăsească camera de hotel, în dimineaţa următoare poliţiştii au descoperit că el dispăruse. Singura ieşire prin care ar fi putut să evadeze era fereastra, numai că aceasta nu avea pervaz exterior şi se afla la etajul 15, deasupra unei străzi aglomerate. Autorităţile au pornit o campanie de căutare a vizitatorului misterios prin întreg Tokyo-ul, dar, până la urmă au fost nevoiţi să renunţe la căutarea sa. Omul nu a mai fost văzut din nou niciodată.
  Daca la prima vedere aceasta experienta pare desprinsa din filmele sf,trebuie luat in calcul faptul ca au existat diferiti martori;de la personalul din aeroport,pana la politisti.In plus,nu vorbim despre un om care calatorea in trecut sau viitor,vorbim despre un om care calatorea fara voie intr-un univers paralel cu al nostru.
Acest caz nu este singular,vom vorbi pe parcursul acestui articol si despre alte cazuri (cum ar fi disparitia misterioasa a fermierului David Lang chiar sub ochii propriei sale familii).
  
Spuneam la inceputul articolului,ca doar un numar restrans de oameni cred in teoria existentei universurilor paralele,majoritatea refuzand sa creada in existenta acestor universuri paralele deoarece,considera ei,nu exista dovezi,argumente solide in sprijinul acestei teorii.Oare chiar asa sa fie?        
Există în fizică o teorie care susține că universul nostru nu este singurul existent, ci exista multe universuri paralele unele cu altele.Nu toți fizicienii sunt de acord cu această teorie, de fapt și mai puțini cred că am putea contacta aceste universuri. Teoretic, un univers infinit are o infinitate de planete, iar pe unele dintre ele ar trebui să fie viață la fel ca și pe Pământ.
  
Din păcate, datorită faptului că viteza luminii nu poate fi depășită, orizontul nostru observabil se reduce la distanța dintre Big Bang și prezent, cuprinzând circa 14 miliarde de ani. Noi putem primi semne de viață doar de la lucruri aflate la cel mult 14 miliarde de ani lumină, acesta fiind universul observabil, cu toate că el este în continuă expansiune. Ce este dincolo de acest volum nu putem ști.
Într-un univers paralel, regiunile spațiului sunt în continuă fază de inflație, astfel că spațiile dintre universul nostru și alte universuri se extinde în mod teoretic mai rapid decât viteza luminii, astfel că universurile paralele sunt, teoretic, complet inaccesibile.
                                                 
                                                                              
     
Un univers paralel este un loc foarte ciudat, deoarece legile matematicii nu se aplică. Doar dacă ceva nou devine posibil din punct de vedere matematic (o revoluție în matematică), putem conchide că acel lucru este posibil și în practică, în lumea vizibilă.

S-a pus de asemenea problema ca viețile noastre de fapt să se desfășoare concomitent în mai multe universuri, în unele alegerile pe care le facem fiind diferite de deciziile de viață pe care le luăm în alte universuri. Filmele de science-fiction chiar au gândit o posibilă întâlnire între Eu – cel de pe Pământ, și Eu – cel de pe un alt Pământ, aflat într-un univers paralel cu al nostru.
Teoria universurilor paralele are strânsă legătură cu teoria probabilităților. Atunci când decidem să facem un anumit lucru, decizia noastră are o anumită probabilitate de îndeplinire. Se spune că există locuri (dacă le putem numi așa), în care acționăm într-un fel, și locuri în alte universuri în care acționăm în alt fel, puși în aceeași situație, astfel că nimic nu se pierde, nicio oportunitate nu se irosește. Tot ceea ce este posibil pentru noi să facem cât timp suntem în viață este pus în aplicare, într-o variantă aici, pe Pământ, și într-o infinitate de alte variante în universurile paralele. Este ca un imens joc de șah, care prevede miliarde de combinații.
                                                                                 
                                                                         
                                                                       Ideea centrala:
Descoperiri teoretice de ultima ora au reaprins puternic speranta in randul comunitatii stiintifice, aducand totodata o viziune noua si spectaculoasa asupra Universului.
Einstein si-a petrecut ultimii 30 de ani din viata incercand sa creeze o teorie care sa explice cele patru forte fundamentale care guverneaza Universul: gravitatia, forta electromagnetica si cele doua forte nucleare (tare si slaba). Aceasta teorie a marii unificari ar fi trebuit sa inglobeze teoria relativitatii generalizate (TRG), care explica gravitatia, si mecanica cuantica, ce explica celelalte doua forte. O data gasita, aceasta teorie ar fi trebuit sa explice, in mod consistent, toate fenomenele din Univers.

Sarcina nu era insa deloc una usoara, pentru ca TRG si mecanica cuantica sunt doua teorii opuse: in timp ce TRG guverneaza evolutia Universului la scara mare (la nivel de galaxii, quasari sau gauri negre), mecanica cuantica e o teorie a lumii subatomice. Din pacate, tentativa lui Einstein a esuat, iar multi fizicieni s-au grabit sa afirme ca ceea ce Creatorul a despartit, nici un om nu poate uni la loc.

                                                                     
Intr-o exprimare plastica, trecand repede catre fizica zilelor de astazi, drumul spre marea unificare s-ar putea sa treaca prin hiperspatiu. Despre ce ar fi vorba? Adaugand dimensiuni suplimentare spatiului fizic tridimensional, fortele fundamentale ale Universului pot primi o interpretare simpla si eleganta.
  
Astfel, relativitatea generalizata a lui Einstein introduce timpul ca o a patra dimensiune, iar in noul context gravitatia nu reprezinta decat o curbare, o deformare a spatiu-timpului 4-dimensional. In 1921, T. Kaluza adauga o a cincea dimensiune spatiala si explica lumina (deci forta electromagnetica) ca o deformare, o vibratie, care se propaga prin hiperspatiul cu 5 dimensiuni.

                                                                                
                                                 

Teoria lui Kaluza unea relativitatea lui Einstein cu teoria electromagnetismului a lui Maxwell, care apareau astfel ca doua cazuri particulare ale unei teorii mai generale. In principiu, daca se adauga noi dimensiuni, se poate construi o teorie care sa explice toate fortele fundamentale. Desi suna frumos de simplu, dificultatile matematice ale unei asemenea constructii sunt enorme.

O singura teorie a reusit sa le depaseasca: teoria superstringurilor, conform careia Universul are 10 dimensiuni: 9 dimensiuni spatiale plus timpul. Dintre dimensiunile spatiale, primele 3 sunt cele accesibile simturilor noastre, in timp ce celelalte 6 sunt dimensiuni contractate intr-o varietate geometrica denumita Calabi-Yau, care are marimea comparabila cu lungimea Plank, 10-35m, deci sunt extrem de mici.

Teoria superstringurilor poate explica toate cele patru forte fundamentale si priveste particulele elementare ca pe niste vibratii ale unor corzi microscopice, denumite stringuri. Astfel se explica si avalansa de particule elementare din asa-numitul model standard, pe care-l folosesc in mod curent fizicienii: particulele diferite sunt note muzicale diferite ale acestor corzi.
Fizicienii au fost deosebit de entuziasmati de noua teorie. Prin anii 1980 a renascut puternic speranta in marea unificare.

Teoria superstringurilor parea candidatul perfect. Era atat de simpla si de eleganta incat unii au considerat-o o teorie a fizicii secolului XXI, descoperita accidental in secolul XX. Din pacate, matematica secolului XXI inca nu a fost descoperita, iar teoria superstring nu a putut fi dezvoltata in intregime. Dar daca ea reprezinta cu adevarat teoria absoluta a stiintei, atunci trebuie sa explice si evenimentul cel mai extraordinar petrecut vreodata: nasterea Universului.

Ca si cum ideea ca Universul nostru ar fi o membrana care pluteste intr-un spatiu cu 11 dimensiuni nu ar fi fost destul de ciudata, au fost propuse altele si mai stranii. In SUA, mai multi cercetatori de la Universitatea Harvard erau preocupati in mod deosebit de problema gravitatiei, mai precis de intensitatea deosebit de scazuta a gravitatiei, comparativ cu celelalte forte fundamentale.
In viata de zi cu zi gravitatia ne apare ca o forta puternica. Pentru a arata ca lucrurile nu stau chiar asa, este suficient sa ne gandim ca atunci cand ridicam un obiect oarecare, de fapt, invingem forta gravitationala a unei intregi planete. In noul context al teoriei M, cercetatorii de la Harvard s-au gandit ca pot explica intensitatea scazuta a gravitatiei prin disiparea acesteia din universul-membrana in a 11-a dimensiune a hiperspatiului.
Dar cand au incercat sa demonstreze acesta ipoteza in mod riguros, matematic, a rezultat ca gravitatia nu scapa in hiperspatiu, ci, dimpotriva, soseste din hiperspatiu in Universul nostru. Iar sursa ei reala nu o poate reprezenta decat un alt univers, care pluteste si el in hiperspatiu, la celalalt capat al celei de-a 11-a dimensiuni!       
                                                                                 
                                                                                 

Vorbeam la inceputul articolului despre anumite cazuri misterioase,disparitii,teleportari intr-un alt univers paralel,fie din universul nostru in altul,fie din alt univers in al nostru.
    Charles Berlitz, autor al cărţii Dispăruţi în aer, a analizat multe declaraţii ale unor martori oculari, ce au asistat la astfel de dispariţii. Părerea lui este că toţi cei dispăruţi au intrat într-o altă dimensiune şi continuă să trăiască acolo, fără ca cineva să-i poată vedea.
În cartea sa Universuri paralele, Fred Alan Wolf ilustrează faptul că fizica cuantică nu numai că preconizează posibilitatea călătoriei temporale, ci şi că aceasta trebuie să se întâmple.
Michael Talbot, la rândul său, demonstrează în cartea sa Universal holographic faptul că însăşi natura realităţii nu este cea pe care o credem noi. El spune, de exemplu, că universul nostru este structurat într-un mod asemănător cu al unei holograme.
Dincolo de orice supoziţii, dispariţiile de persoane continua să fie o realitate şi, mai devreme sau mai târziu, tainele legate de aceste dispariţii vor înceta să mai fie de nepătruns.
       As vrea sa duc in discutie un caz interesant,in care au existat chiar si martori oculari,caz care a fost relatat în ziarul “El Tiempo” din Venezuela, cu mai bine de 40 de ani în urmă. Incidentul a avut loc în campusul Universităţii Andes din Venezuela, implicând un foarte cunoscut membru al facultăţii. Ceea ce s-a întâmplat a avut loc în miezul zilei, existând zeci de martori care pot proba întâmplarea. Profesorul în cauză a părăsit clădirea universităţii şi s-a îndreptat spre maşina sa, care era aşezată în parcare. Foarte mulţi l-au văzut cum profesorul a intrat în maşină, unii din ei chiar făcându-i cu mâna. Aşadara, profesorul a deschis portiera, s-a aşezat în maşină, pregătindu-se să plece. După ce-a închis portiera, nu se ştie ce fenomen ciudat s-a întâmplat, căci maşina nu mai pleca de pe loc. Câţiva studenţi, din curiozitate, s-au îndreptat spre maşină şi au văzut că nu se mai afla nimeni în ea. De atunci, nu s-a mai auzit nimic de profesor, acesta pur şi simplu dispărând!
Nu există nicio explicaţie ştiinţifică pentru ceea ce s-a întâmplat, aşa că nu putem face decât nişte pure speculaţii. Dacă există un un număr infinit de universuri paralele, atunci e posibil ca fenomenele de apariţie şi de dispariţie a oamenilor să se datoreze anomaliilor din aceste universuri paralele, care pot uneori să şi interacţioneze între ele.

  Un alt caz,despre care pomenisem la inceputul articolului,este cel al disparitiei fermierului David Lang.
                                                                               
                                                                                         


La 23 septembrie 1880, în miezul zilei, cinci oameni aflaţi la o fermă, nu departe de orăşelul Gallatin (Tennessee), au devenit martorii unei întâmplări incredibile. Ferma aparţinea lui David Lang, care locuia aici împreună cu soţia sa Emma şi cei doi copii ai lor – George, un băieţel de 8 ani, şi Sarah, o fetiţă de 11 ani. Împreună cu ei mai locuiau de asemenea şi servitorii lor.
Cei doi copii se jucau liniştiţi în curte, iar doamna Lang strângea rufele uscate de pe sârmă. La un moment dat, David Lang a trecut pe lângă ea şi i-a spus că merge pe izlaz, unde se aflau vitele la păscut. În momentul în care el a luat-o către izlaz, în depărtare a apărut binecunoscută trăsură cu un cal a judecătorului August Peck, bun şi vechi prieten al familiei Lang. David i-a făcut semn cu mâna şi a aşteptat ca trăsura se apropie, după care s-a întors, gata să o ia a înapoi către casă.
Un minut mai târziu însă, s-a întâmplat ceva cu totul neaşteptat: David Lang a dispărut, pur şi simplu, ca şi când s-ar fi topit în aer, sub ochii uimiţi ai soţiei sale, ai celor doi copii şi ai bunului său prieten. Pe locul unde se aflase cu un minut în urmă, nu se mai afla nimeni.
Martori ai acestui eveniment au fost cinci persoane: Emma Lang şi cei doi copii, judecătorul Peck şi cumnatul acestuia, care îl însoţea în vizită. Terifiata, Emma a scos un strigăt de deznădejde, iar copiii au rămas înţepeniţi de uimire. După ce şi-au mai revenit, cei cinci au alergat de îndată spre locul unde se aflase Lang, dar acolo nu se afla nici măcar o urmă cât de mică a prezenţei lui. Izlazul pe care păşteau vitele avea o suprafaţă perfect întinsă, aşa că aici nu se putea ascunde nimeni. Deznădăjduită, Emma i-a luat pe judecător şi pe cumnatul acestuia şi împreună au început să scotocească prin iarbă, în speranţa că vor găsi o groapă sau un şanţ, în care David ar fi putut cădea. Au mai venit în fugă şi servitorii, iar Emma a intrat în panică, izbucnind într-un plâns isteric, astfel că sărmana femeie a fost dusă imediat în casă. S-a tras imediat clopotul şi fermierii vecini au venit în fugă din toate părţile. Deşi între timp se lăsase seara, fermierii au luat cu ei felinare şi au început căutările sistematice pe cei 500 de metri pătraţi cât avea izlazul. Oamenii verificau cu atenţie fiecare bucăţică de pământ, sperând că vor fi mai norocoşi şi vor găsi o mică groapă, în care Lang s-ar fi putut afla. Cercetările au fost însă în zadar.
În următoarele săptămâni, doamna Lang s-a aflat în stare de şoc şi nu a mai părăsit patul. Toate slugile, în afară de bucătăreasă, au plecat pe rând de la fermă, fără a mai pretinde nici măcar o parte din drepturile băneşti cuvenite. Între timp, proprietatea soţilor Lang a început să fie zilnic vizitată de tot felul de curioşi. Alertata, poliţia a început imediat o anchetă, iar topograful trimis de autorităţile locale a menţionat în raportul său că terenul nu prezenta niciun fel de şanţuri sau gropi. Cu toate acestea, izlazul a fost săpat pe întreaga sa suprafaţă, până la adâncimea de o jumătate de metru.

Povestea dispariţiei fermierului a început să fie împănata cu tot felul de născociri, care de care mai fanteziste. Localnicii susţineau cu tărie că cerul se deschisese şi un înger îl luase cu sine pe Lang. Apoi au început să se întreacă între ei, povestind, care mai de care, cum l-a văzut pe Lang rătăcind pe pajiştile învecinate. Toate poveştile de acest soi conţineau multe amănunte contradictorii şi nu aveau nici un suport real.
În primăvara anului 1881, jucându-se pe izlaz, cei doi copii au observat că în locul unde le dispăruse tatăl creştea o iarbă gălbuie, ce formă un cerc cu un diametru de aproximativ 5 metri. Observând acest lucru, Sarah l-a strigat pe tatăl său şi deodată… copiii au auzit glasul acestuia, cerând ajutor. Glasul venea de undeva de sus totuşi, dar se auzea din ce în ce mai slab, până nu s-a mai auzit deloc. Începând din acea zi, copiii au început să vină la locul respectiv zilnic, în speranţa că îl vor auzi din nou pe tatăl lor cerând ajutor. Acesta nu a mai răspuns însă nicicum la chemările lor disperate.

Între timp, doamna Lang şi-a mai revenit, dar părul blond odinioară era acum albit complet. Ea nu putea să creadă cu nici un chip că soţul său era mort şi de aceea a refuzat să-l pomenească la biserică. Ulterior, ea a plecat de la fermă, după ce i-a dat judecătorului tot pământul în arendă, cu excepţia izlazului aflat în faţa casei. Acesta a rămas neatins, până la moartea Emmei. Oamenilor a început însă, nu se ştie de ce, să se teamă de fermă, iar cei din jur au reuşit să-şi vândă pământul pe nimica toată, numai să plece din acele locuri.
Între timp, George, fiul lui Lang, care era acum un tânăr în putere, a venit din nou la locul unde dispăruse tatăl său. El afirmă că văzuse noaptea ceva strălucitor deasupra izlazului şi că auzise tot felul de zgomote ciudate. El a adus, la un moment dat, chiar şi un preot, dar pentru că acesta a început să îndruge ceva despre faptul că tatăl său fusese răpit de slugile diavolului, tânărul s-a supărat şi l-a lăsat acolo, pe câmp.
Analizând acest caz, ca şi multe altele asemănătoare, mulţi cercetători şi-au expus părerea în legătură cu dispariţiile incredibile ale unor persoane. Frank Edwards, de exemplu, are pentru cazul Lang două variante: 1)David Lang a intrat în cea de-a patra dimensiune 2) a fost răpit de extratereştri.


Continuam seria cazurilor de teleportare cu un caz ,care daca ar fi clasat intr-un top,din punctul meu de vedere ar ocupa locul 1,acesta este cel al unei femei din Spania;Lerina Garcia.
Iata cum a descris aceasta femeie,experienta traita:
 “Numele meu este G.Lerina,am 41 de ani,si cred ca am sarit dintr-un univers paralel.
Suna penibil,stiu! Pot sa spun ca toata lumea va gandi ca sunt psihotica.Nimeni nu ma va crede. Va rog,daca cineva a avut o experienta asemanatoare,il rog sa-mi scrie pe adresa de mail. 
Intr-o dimineata,cand am deschis ochii,am descoperit ca totul era diferit.
In acel moment,habar n-aveam de ceea ce inseamna calatorie in timp sau ceva de genul asta. Pur si simplu m-am trezit in acelasi an,aceeasi zi,acelasi pat,dar lucrurile erau total diferite.Nu erau lucruri esenţiale, ci chestii de amănunt, dar pentru mine erau destul de importante pentru a-mi da seama că totul este diferit.
 Mă aflam în aceeaşi casă închiriată de 7 ani; totul părea exact la fel, cu excepţia câtorva lucruri, cărora nu le-am acordat prea mare importanţă. M-am suit în maşină şi m-am dus la locul de muncă, acesta fiind acelaşi în ultimii 20 de ani.
 Dar, când am ajuns în departamentul meu, nu mai era al meu. Pe uşă erau scrise numele persoanelor care lucrează acolo, iar al meu nu se mai afla scris. Am crezut că am greşit etajul, dar nu…era etajul meu. Apoi, am aflat că lucram într-un alt departament şi că aveam un şef o persoană ce n-o cunoşteam deloc. Toate lucrurile din geanta mea erau aceleaşi: cardurile de credit, buletinul, totul cu excepţia faptului că nu ştiu când mi-am schimbat locul de muncă."
Speriată, în aceeaşi zi, femeia s-a dus la doctor unde a făcut o serie de teste, inclusiv teste de droguri şi alcool…iar totul i-a ieşit normal. Dar, experienţa şocantă a femeii nu s-a terminat aici. Ea aflat că nu mai avea parte nici de iubitul ei!
“M-am despărţit de partenerul meu de 7 ani de circa 6 luni. După ce ne-am despărţit, acum 4 luni am început o relaţie cu un bărbat din vecinătate. Îl cunoşteam foarte bine: îi ştiam numele, adresa, locul său de muncă, fiul său dintr-o altă relaţie şi ce studii a terminat. Ei bine, se pare că acel bărbat nu mai exista deloc. Am angajat chiar şi un detectiv pentru a-l găsi şi se pare că acel om n-a existat niciodată.”

Iar pentru ca şocul să fie şi mai mare, femeia a aflat că ea nici măcar nu s-a despărţit niciodată de “fostul ei partener” de 7 ani! 
“Vă jur că vă spun adevărul şi că sunt o fiinţă sănătoasă la cap. Familia mea nu-şi aminteşte de lucruri ca operaţia pe care a efectuat-o sora mea la un umăr, în urmă cu câteva luni. Ea spune că n-a fost niciodată operată.” 
Da, asemenea lucruri, ca şi cele privind o slujbă diferită sau dispariţia iubitului, au dispărut pentru totdeauna, într-o altă viaţă din alt univers. De parcă femeia şi-a pierdut memoria în urmă cu 5-6 luni, iar în timpul acesta ea a visat că trăieşte în alt univers.Interesant este ca psihologii,psihiatrii care au analizat-o au concluzionat ca aceasta femeie este perfect sanatoasa,lucida,inteligenta.
Stie absolut tot,doar ca nu-si recunoaste universul in care tocmai a ajuns
Nu stiu in ce masura cazul Lerinei Garcia este adevarat insa mereu m-am intrebat ce s-a intamplat cu femeia din al doilea univers?
Cine stie...cert este ca universul in care traim nu poate fi singurul care exista. Conform teoriilor stiintifice, universul nostru ar putea fi doar unul dintr-un numar infinit de universuri, care alcatuiesc un "multivers".

                                                                               
                                                                             

Comentarii

  1. Ciudat ca exemplele de apariții și dispariții pe care le dati și cele care le da Codrin Ștefănești în cadrul emisiunii lui Oreste sunt aceleași,doar cu alte detalii, cum ar fi în cazul apariției din Tokio, bărbatul în cazul dumneavoastră provine dintr-o tara din Europa ( pe Youtube am găsit ca s-ar numi Taured) iar în cazul domnului Codrin provine dintr-o tara numita propriu Europa.Iar celelalte cazuri la fel sunt detalii diferite. Ciudat!

    RăspundețiȘtergere
  2. ... nu contest că ar exista o altă dimensiune în care trăim în același timp cu dimensiunea pe care o percepem ! ... întrebarea este dacă dimensiunea în care suntem în stare de ''somn'' este cea normală ...sau cea pe care noi o numim trezire ! ... în stare de ''somn '' ...prin'' vis '' ...avem acces la niște informații la care ajungem greu sau deloc în starea ''normală'' ...de trezire !... în starea de '' moarte clinică '' accesul la o dimensiune total superioară a tot ceea ce cunoaștem ...ne este ''permis'' ...de ce ? ...acolo întâlnim ființe '' agreate ca formă de existență '', din acest univers , nu modificate ca formă sau dimensiune ! ... in universul ...cel mai de neacceptat de noi ,..nu avem consistență materială ...doar matricea energetică prin care ''existăm'' datorită ...alimentării energetice de la ceea ce nu poate fi numit decât GENERATOR NUCLEAR UNIVERSAL ... ,fiind doar ceea ce noi cunoaștem ca LUMINĂ NECREATĂ !... ''PUNCTUL'' de alimentare ..., pentru mine , este intersecția axelor verticală cu orizontală ,respectiv inălțimea corpului pe linia celui ...de al '' treilea ochi'' cu lățimea liniei de la un umăr la celălalt ! ... este numită de unii '' glanda fericirii'' ...acel punct ! ... cred că dincolo de ceea ce cunoaștem , există posibilitatea materializării sau dematerializării in alte dimensiuni având ca bază doar .... '' alimentarea bateriei personale'' cu un anumit tip de energie , în funcție de ... dorința CREATORULUI ! ... concluziile sunt din propria experiență ,1987,...singura,în care am conștientizat ...la întoarcere ...dematerializarea prin care trecusem ! ... !?!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Reincarnarea,"un adevar tinut sub cheie" chiar de biserica

Vampirii energetici-Cum poti recunoaste un vampir energetic?

HAARP- acum si in Romania!